Mari Hari
Aromanian

Dhiyeata ti Hil'l-mea

Hil'ea-ńi, vruta-ńi Ți nu țu feațși ni Yramuști ni Samarina ni Hrupșți ni Périvoli Ți nu biuși ni apã adusã cu ghiumulì di la Dolța di la fãntâna alu Bucuvalã di-tu trãpìculu alu Veryini Ți nu știi țì vã s-dzãcã ni ñelu di Aryos ni pitã țu șinii, cu orìchelu coaptã, ni dzamã di pâini, di dadã amãnã ardãtã, ni bucuvalã alútã Ți nu-aș băsatã mâna di omu aușì di papu di mumu țifișìti cu mãnili hrisusìti Ți nu șidzuși ascumtã, s-ț'aduca însusìtu Ți nu țì-adrași-nveastã fărã să-lu știi bãrbatlu Ți ni că știi ți easti ocl'iulu cându alghesțì di-ahãtã aștiptari și di ahãtã vreari... Hil'ea-ńi, birbicușa-ńi, zbuldzlu-a meu di necãu ocl'iù di mãrdzeavã peru di aruseauã truplu di-aluneauã boați di pirdheyeà Țãni-ńi, țãni mâna-ńi...

Mari Hari
Romanian

De-a ta pentru fie-mea

Fia-mi, vruta-mi Care nu te-ai născut nici la Gramoste nici la Samarina nici la Hrupişte nici la Perivole Care nu ai băut apă adusă cu ghiumele de la Dolţa de la fântâna lui Bucuvală din pârâiaşul Verginei Care nu ştii ce înseamnă nici miel de Argoş nici plăcintă la tavă, cu testul coptă, nici „zeamă de pâine", de mamă amărâtă făcută, nici „bucovala" dulce şi nici „caş cu unt" Care nu ţi-a sărutat mâna de om bătrân de bunic de bunică preasfinţită cu mâinile-aurite Care nu ai stat ascunsă, răpită [se] aducă logodnicul Care nu te-ai făcut mireasă fără să-l ştii bărbatul Care nici nu ştii ce înseamnă ochiul când albeste de-atâta aşteptare şi de atâta vrere... Fia-mi, berbecuşa-mi, bulzul meu de nea ochiul de mărgea părul de-arusea trupu de alunea voce de turturea Ţine-mi, ţine-mi mâna...

Mari Hari
English

Testament For My Daughter

My daughter, my beloved You who were not born in Gramoste nor in Samarina nor in Hrupishte nor in Perivole You who never drank water brought in pitchers from Dolca from Bucuvala's fountain from Virgin's stream You who do not know what means neither lamb from Argos nor pan-baked pie with crust nor "bread soup" made by a suffering mother nor sweet "bucovala" nor "cheese with butter" You whose hand was never kissed by an elder by a grandfather by a blessed grandmother with golden hands You who never waited hidden, for the groom to be brought You who never became a bride without knowing your husband You who don't even know what it means when eyes turn white from so much waiting and from so much longing... My daughter, my little lamb, my snowball my bead-like eye my auburn hair my hazelnut body my turtledove voice Hold me, hold my hand...

Matilda Caragiu Marioțeanu (1927-2009) - Aromanian linguist and poet